…din parcuri

Silk District integrează ample spații de promenadă și socializare, zone verzi extinse, spații de joacă pentru copii, iar toate acestea au fost orientate către Soare și nu sunt întrerupte de trafic auto. Oamenii au multe ezitări, însă mereu vor urma lumina Soarelui. Strălucirea și căldura acestuia creează o alură specială, pe care ființa urbană o îndrăgește, deoarece îi oferă sentimente de confort și siguranță.

Ansamblul Silk District a fost studiat din punct de vedere urbanistic până la cele mai mici detalii, astfel încât piațetele, zonele plantate și aleile pietonale să aibă o îndelungată expunere la soare, pentru ca tu să poți petrece cât mai mult timp în aer liber. Curțile interioare ample se deschid spre Sud și Sud-Vest, pentru zile însorite și apusuri memorabile.

…de pe terasă

Apartamentele Silk beneficiază de primele balcoane cu adevărat funcționale din oferta rezidențială ieșeană. Acestea pot fi utilizate la realul lor potențial, ca spații de loisir, socializare și relaxare.

Astfel, balcoanele au lățimi de circa 2 m, favorabile amplasării mobilierului de exterior (mese cu până la 4-6 locuri, chaise-longue-uri) și înălțime liberă generoasă, de circa 2,80 m, fără grinzi și placări suplimentare la intrados.

Acest din urmă aspect asigură sporirea câmpului vizual și un flux mărit de lumină naturală. Utilizarea conectorilor termici pentru balcoane în consolă previne formarea de punți termice, odată cu obținerea unor secțiuni subțiri ale elementelor structurale.

…din locuință

Toate locuințele din cadrul complexului beneficiază de zone vitrate generoase, cu înălțimea de 2,30 m, fără parapet zidit, cu ferestre și uși exterioare realizate din tâmplărie PVC de înaltă performanță izolatoare și sticlă termoizolantă.

Între avantajele proiectului Silk District se numără astfel abundența iluminatului natural, perspective vizuale generoase asupra zonelor plantate de la etajele inferioare și asupra orașului de la nivelurile superioare.

Adițional, deschiderile ample ale tâmplăriei vor asigura posibilitatea ventilării naturale eficiente a spațiilor în depline condiții de siguranță.

Arh. Bogdan Dumitrescu,

Handover Coordinator – Residential

2 080 de ore, adică un sfert din numărul de ore dintr-un an le petrecem muncind.

Munca este o normalitate a zilelor noastre, iar de cele mai multe ori reușește să fie nu doar o sursă de a ne întreține financiar, ci și o sursă de satisfacție personală, conexiune cu ceilalți și împlinire profesională. Petrecem atât de mult timp din fiecare zi lucrând încât ceea ce facem și oamenii alături de care ne desfășurăm activitatea devin parte din cine suntem. Prin urmare, nu e de mirare că locul de muncă, spațiul fizic în care lucrăm, a devenit atât de important pentru angajați. Aparent, organizarea spațiului de lucru într-o manieră eficientă  (compartimentare, spațiu,  existența zonelor de relaxare și socializare, lumină naturală din belșug, designul modern, etc) combinat cu o atmosferă plăcută de lucru contribuie la creșterea productivității, ajută la retenția angajaților  și creează o stare de bine generală care motivează angajații să fie activi și implicați în organizație. Aceste aspecte au fost adesea cercetate mai ales în cazul celor care lucrează în clădiri de birouri.

Cum au evoluat clădirile de birouri de-a lungul timpului?

Astăzi, mulți oameni lucrează în clădiri de birouri moderne peste tot în lume, iar cererea de spații de birouri bine echipate care să asigure atât condiții tehnice de lucru, cât și spații de conexiune, socializare și relaxare cu colegii este în creștere, pe măsură ce angajații încep să se întoarcă la birou (sau cel puțin la un program de lucru hibrid) odată cu îmbunătățirea situației pandemice.

Dar lucrurile nu au stat mereu așa.

În trecut, viața la birou nu era nici pe departe la fel de armonios organizată, iar normele de siguranță și protecție a angajaților erau cu siguranță…mult mai relaxate.

Se pare că prima menționare a cuvântului “birou” a apărut undeva prin secolul al XIV-lea, deși unii vorbesc de “un fel de birouri” încă din epoca romanilor, cu atât mai mult cu cât originea cuvântului vine din latinescul officium, care nu însemna propriu-zis un spațiu de lucru, ci se referea la un grup de oameni care ocupau anumite funcții formale. De-a lungul secolelor, oamenii au început să se adune și să lucreze împreună fie în contextul formelor timpurii de guvernământ, fie în domeniile traducerilor și transcrierilor de cărți, respectiv odată cu dezvoltarea comerțului și a altor industrii. Însă, abia în secolele XVIII-XIX au început să fie construite clădiri cu scopul de a deveni spații comune de lucru. De exemplu, unele dintre primele clădiri de birouri menționate în diferite surse sunt Old Admirality Building (1905) din Londra, sediul administrativ al marinei regale britanice la vremea respectivă sau Larkin Administration Building (1906). Dezvoltarea industriei în secolul al XX-lea a dus la o explozie a spațiilor de lucru comune, indiferent că era necesare muncii administrative sau în organizarea fabricilor. În ceea ce privește spațiile destinate muncii de birou, o caracteristică comună clădirilor din ziua de astăzi este combinația dintre tavane și ferestre înalte.

Însă asemănările se cam opresc aici. 

Deși ideea de open-space a fost adusă din fabrici în clădirile de birouri și reprezintă și astăzi un aspect central al clădirilor de birouri, de-a lungul timpului a suferit câteva modificări. De exemplu, birourile moderne din anii ’60, ani dominați de industriile creative, au modificat open-space-ul în cunoscutele birouri de tip “cuburi” din filmele americane. După mulți ani în care teoreticienii clasici ai muncii (precum F.W. Taylor în cazul muncii în fabrici) au susținut că oamenii trebuie să lucreze într-un spațiu deschis, urmăriți de manageri din birourile lor, anii ’60 au adus în prim-plan necesitatea de a lucru fără distrageri, într-un spațiu ferit de privirile celorlalți mai ales atunci când era vorba despre gestionarea aspectelor confidențiale ale muncii, iar “cuburile” s-au păstrat preponderent de-a lungul următoarelor decenii.

Anii ’90 au readus open-space-ul, dar imaginile din acea perioadă nu arată nici pe departe precum birourile noastre, ci arată niste birouri înghesuite, pline de teancuri de foi și computere uriașe în comparație cu laptopurile subțiri pe care suntem obișnuiți să le vedem pe birourile colegilor noștri, un mediu de lucru care nu pare să fie cel cool pe care îl căutăm noi astăzi. Tot în acea perioadă a fost testată și ideea de “virtual officing”, unde virtual nu însemna lucrul online, ci se referea la posibilitatea de a lucra din orice colț al clădirii, fără un birou alocat, o formă inițială a felului în care astăzi, în unele companii, angajații pot lucra din diferite spații de lucru, gândite de designeri de interior. Însă, odată cu dezvoltarea tehnologiei, birourile au început să capete tot mai mult aspectul celor în care lucrăm și noi.

De exemplu, în perioada anilor 1990 – 2000, când tranziția către computere nu era încă definitivată, necesitatea de a lucra atât la un computer, dar și cu numeroase dosare și documente în format fizic a dus la o creștere a numărului de scaune ergonomice, care le permiteau angajaților să se “plimbe” dintr-o parte în alta cu mai multă ușurință. Mulțumită lor, și noi avem astăzi scaune ergonomice care să ne protejeze de durerile de spate 😅Abia ultimii 20 de ani au fost game-changer pentru felul în care arată clădirile de birouri și munca la birou așa cum le știm astăzi. Începând cu anii 2000 putem observa un interes crescut pentru aspectul estetic al spațiului de lucru, diferite stiluri de design interior impunându-se în funcție de specificul companiei. Unul dintre cele mai des întâlnit stiluri a fost cel industrial – întâlnit în ultimii ani mai ales în companiile IT din România: pereți din beton, țevi la vedere, mult negru într-un spațiu deschis care invite la creativitate și comunicare.

Principalele stiluri de design al spațiilor de birouri

Designul biroului modern nu poate începe decât cu amintitul Taylorism, cu accentul său pe maximizarea spațiului (a resurselor și a rezultatelor), în care angajații, lucrând în open-space și supravegheați de managerii lor din birouri închise, sunt văzuți mai degrabă ca niște mașini fără emoții și nevoi, motivate doar de stabilitatea locului de muncă și de recompensa financiară.

Tipul de design Bürolandschaft, inițiat de frații Eberhard și Wolfgang Schnelle în anii ’50, a scos managerii din birouri, încurajând colaborarea și prioritizând sălile de ședințe și spațiile comune de lucru, un stil pe care îl întâlnim și astăzi destul de des în cadrul corporațiilor.

Totuși, inconvenientele acestui tip de organizare în ceea ce privește gălăgia, senzația de haos și lipsa de intimitate, a dus la organizarea birourilor în “cuburi”. Unul dintre “fondatorii” acestui tip de design al spațiului de lucru este considerat a fi Robert Propst, un profesor de artă care a patentat “Action Office”.

Organizarea angajaților în cuburi a dus la un sentiment de izolare, ceea ce a deschis drumul “birourilor digitale”, în care lucrăm mulți dintre noi. Acestea au păstrat spațiul deschis, amestecarea managerilor cu angajații în funcții de execuție, dar au început să pună accent pe nevoile angajaților, pe starea lor de bine și pe crearea oportunităților de conectare, socializare și relaxare.

Cum arată viitorul clădirilor de birouri?

Specialiști spun că birourile viitorului vor fi comode, moderne, lipsite de rigoare și formalitate. De exemplu, arhitectul Norman Foster spune că pentru noile generații de angajați cel mai mult vor conta facilitățile, lumina naturală, spațiile verzi sau în aer liber care să le permită un stil de a lucra mai relaxat. În plus, aceștia se vor ghida după principii de sustenabilitate atunci când își vor alege locurile unde vor vrea să muncească.

Această viziune a specialiștilor asupra viitorului nu poate decât să ne bucure având în vedere faptul că felul în care am gândit birourile Silk District înglobează aceste caracteristici ale birourilor viitorului.

Am gândit nu doar numeroase facilități de shopping, sportive sau de petrecere a pauzelor și a timpului liber alături de colegi și prieteni (de exemplu, cei care vor lucre în Silk District vor avea la dispoziție 40 000 mp de spații verzi și de promenadă și 10 800 mp de spații comerciale), dar și parcări suficiente, băi spațioase, dușuri și vestiare, spații de lucru generoase, cu multă lumină naturală datorită tavanelor și ferestrelor înalte.

În plus, clădirile de birouri Silk District sunt proiectate după standardele BREEAM Outstanding, cel mai înalt calificativ care poate fi acordat unei clădiri în urma evaluării parametrilor de sustenabilitate și după standardele nZEB (Nearly Zero Energy Buildings).

Ne alăturăm astfel celor care văd un viitor dinamic, în continuă schimbare, 100% adaptat cerințelor vieții moderne, dar fără să neglijăm importanța individului și a stării sale de bine, alături de protejarea mediului înconjurător. Astfel încât să putem să ne bucurăm de viitor.

Dacă vrei și tu să faci parte dintr-o comunitate unită și să contribui la un viitor mai verde, ne găsești fie în online, fie la sediul nostru din Calea Chișinăului, nr. 22.

Ia legătura cu noi pentru mai multe detalii https://silkdistrict.ro/contact/.

Una dintre preocupările principale ale momentului pentru fiecare european este criza energetică declanșată de războiul din Ucraina și, implicit, de relația statelor europene cu Federația Rusă. În contextul în care specialiștii vorbesc despre „un război de uzură”, care nu mai poate fi rezolvat pe cale diplomatică și care, probabil, va mai dura câțiva ani, sancțiunile economice impuse Federației Ruse vor continua să deterioreze relația dintre Rusia și statele europene, iar una dintre consecințe este tocmai criza energetică provocată mai ales de accesul limitat la gaze naturale.

În acest context, toate statele europene sunt forțate să ia măsuri rapide, în încercarea de a limita impactul asupra consumatorilor. Și, deși atât Uniunea Europeană, cât și guvernele statelor din afara UE au anunțat deja măsuri pentru combaterea crizei energetice, specialiștii afirmă că nu există realmente soluții pe termen scurt. De altfel, conform publicației Time, așteptările sunt ca prețurile la energie și gaz să crească în această iarnă de 10 ori mai mult decât media ultimilor 5 ani, iar situația va continua să se înrăutățească mai ales în Europa. Prin urmare, implementarea unor soluții verzi și sustenabile care să înlocuiască utilizarea combustibililor fosili și să reducă dependența de gazul rusesc, reducerea consumului și pierderii de energie a clădirilor și utilizarea energiei din surse regenerabile ar trebui să fie prioritatea tuturor guvernelor, companiilor și indivizilor.

În plus, în paralel cu situația politică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, în ultimii ani, oamenii de știință au vorbit în repetate rânduri despre nevoia de a găsi soluții sustenabile în contextul schimbărilor climatice. Utilizarea surselor tradiționale de energie măresc nivelul emisiilor de carbon, ceea ce amplifică efectul de seră. Prin urmare, criza energetică este strâns legată de cea ecologică, iar nevoia de a implementa măsuri sustenabile este acum mai mare decât oricând.

Soluții pe termen mediu și lung pentru a reduce criza energetică

Vestea bună este că există numeroase soluții pe care atât guvernele, cât și companiile și indivizii le pot implementa pentru a reduce criza energetică și de mediu, dar și costurile asociate cu aceasta pe termen mediu și lung:

• tranziția către surse de energie regenerabilă, precum energia solară, eoliană, hidroelectrică sau geotermală;
• conservarea și eficientizarea consumului de energie prin modernizarea infrastructurii și crearea orașelor smart, utilizarea unor device-uri eficiente energetic, limitarea pierderilor de căldură la nivelul clădirilor, renovarea clădirilor vechi sau construirea celor noi după standardul nZEB (Nearly Zero Energy Building).

Clădirile de locuințe din Silk District vor fi construite cu respectarea acestui principiu, astfel încât să aibă o performanță energetică foarte ridicată, cantitatea de energie necesară a fi consumată în clădire fiind cu cel puțin 60% mai mică față de o clădire obișnuită.

Alte soluții care vor fi implementate în clădirile Silk District și care vor contribui la reducerea consumului de energie și a costurilor asociate:

• panouri solare pentru încălzirea apei;
• pereți exteriori cu o grosime de 30 cm (zidărie din cărămidă, tencuială interioară și termosistem de 15 cm grosime, care oferă o izolație termică și acustică excelentă).

Materialul folosit pentru izolație (vata minerală bazaltică) atât la Silk District, cât și la celelalte proiecte rezidențiale dezvoltate de Prime Kapital este nu doar eco-friendly, dar și unul dintre cele mai performante și sigure materiale folosite pentru izolarea locuințelor. De asemenea, vata minerală bazaltică are o densitate mai mare decât alte tipuri de materiale destinate izolației clădirilor. În plus, oferă o protecție acustică și ignifugă sporită, întrucât rezistă la temperaturi de până la 850 grade Celsius fără să se deformeze și fără să se taseze în timp, are conductivitate termică scăzută, permeabilitate ridicată și nu este afectată de coroziune. Mai multe detalii despre avantajele utilizării vatei minerale găsiți și pe blogul colegilor noștri de la Pleiades Residence, un proiect rezidențial marca #PrimeKapital dezvoltat în Ploiești.

Fiecare clădire din Silk District va dispune de încălzire centralizată proprie, întrucât soluția centralizată oferă un randament global superior față de centralele de apartament, iar consumul energetic necesar încălzirii locuințelor și al apei calde menajere este astfel mai mic.

Toate apartamentele vor beneficia de ferestre mari, din tâmplărie din PVC, care asigură o izolare termică foarte bună, datorită profilelor de tâmplărie cu un coeficient termic ridicat; în plus, acestea reduc nevoia de a utiliza lumina artificială, datorită faptului că asigură lumină naturală pe toată durata zilei și, implicit, reduce costurile cu energia electrică (de exemplu, în țările dezvoltate, iluminarea artificială a locuințelor înseamnă 14% din consumul de energie electrică).

Datorită acestor măsuri, clădirile de birouri Silk District vor beneficia de certificare internațională conform standardului BREEAM Outstanding, cel mai înalt calificativ care poate fi acordat unei clădiri în urma evaluării parametrilor de sustenabilitate și după standardele nZEB, ceea ce se va traduce în reducerea amprentei de carbon, scăderea costurilor cu întreținerea, creșterea performanței energetice a clădirilor, a confortului și siguranței ocupanților.

Cum îi vor ajuta toate aceste măsuri pe locuitorii din Silk District?

• Se vor bucura de confort termic, fără pierderi de căldură.
• Vor avea costuri reduse pentru încălzirea centralizată și pentru energie electrică.
• Va fi redusă nevoia de a utiliza aerul condiționat, datorită izolației de calitate.
• Nivelul poluării fonice va fi scăzut, din același motiv.
• Va fi redusă nevoia de a utiliza lumina artificială datorită ferestrelor înalte (2,30 m), care asigură lumină naturală pe tot parcursul zilei.
• Se va reduce poluarea, datorită utilizării energiei din surse regenerabile.
• Impactul negativ asupra mediului va fi diminuat.

Așadar, Silk District este un proiect al viitorului: inovativ, de calitate, sustenabil și durabil, aliniat standardelor internaționale și nevoii de a construi cu responsabilitate atât față de natură, cât și față de clienți.

Dacă vrei și tu să faci parte dintr-o comunitate unită și să contribui la un viitor mai verde, ne poți contacta aici!

Conform unui raport al Organizației Națiunilor Unite, se preconizează că 66% din populația lumii va locui în orașe, iar urbanizarea, combinată cu creșterea populației, va adăuga până la 2,5 miliarde de locuitori în zonele urbane până în 2050. Nu mai e niciun dubiu că secolul 21 este secolul orașelor, indiferent de localizarea geografică de pe glob.

Însă, urbanizarea rapidă și continuă din ultimele decenii n-a adus doar prosperitate, oportunități și un stil de viață modern și ușor, ci și poluare, despăduriri și alunecări de terenuri, deșeuri necolectate corespunzător și o listă întreagă de probleme de mediu și de sănătate.

Marea provocare a vremurilor noastre este să găsim un echilibru între procesul de dezvoltare urbană, economică și socială necesare unei lumi moderne și grija față de mediul înconjurător pe termen lung. Cum să construim și să dezvoltăm orașe care să răspundă nevoilor societății moderne, dar fără să distrugem natura, fără să accelerăm încălzirea globală și fără să le furăm generațiilor viitoare dreptul de a cunoaște frumusețea lumii naturale așa cum am cunoscut-o noi?

Orașele verzi

Una dintre modalitățile prin care putem construi responsabil este integrarea pădurilor urbane în infrastructura orașelor, făcându-le parte din orice construcție.

Dar, ce sunt pădurile urbane și care este rolul lor în dezvoltarea orașelor verzi?

Pădurile urbane pot avea forme și dimensiuni diferite. În această categorie intră, atât parcurile urbane, copacii și vegetația de pe marginea drumurilor și din zonele publice și mărginimea orașelor, așa cum le cunoaștem cu toții, cât și grădinile, copacii și vegetația din jurul construcțiilor private.

Pădurile urbane integrate în  comunități, nu ca element de design sau spațiu special amenajat pentru relaxare (așa cum sunt, de exemplu, parcurile), ci ca element cheie al unui cartier, al unei comunități sau al unei zone urbane largi vor transforma orașele în locuri capabile să funcționeze și să susțină dezvoltarea, dar și să ofere un stil de viață sănătos și calitativ locuitorilor lor.

Această abordare diferită a spațiului verde din orașe presupune  plantarea unui număr mare de copaci și vegetație, crearea unor concepte peisagistice integrate care să pună accent pe diversitate naturală, nu doar a unui simplu gazon și a câtorva copaci plantați pe lângă ansamblurile rezidențiale.

Existența spațiilor verzi în mediul urban nu este un moft, ci a devenit o condiție esențială a unei dezvoltări sustenabile, ce pune în prim plan grija față de natură, dar și locuitorii unui oraș. Spațiile verzi bine proiectate și pădurile urbane pot avea o multitudine de avantaje:

• Purifică aerul, prin absorbția mirosurilor și poluării;
• Îmbunătățesc calitatea aerului prin reducerea temperaturilor ridicate;
• Conservă energia prin răcirea clădirilor și, implicit, reducerea nevoii de a utiliza aerul condiționat;
• Produc oxigen – știați că un singur copac produce oxigen pentru nevoile zilnice a 4 oameni?
• Reduc consumul de apă prin creșterea umidității atmosferice și, implicit, reducerea nevoii de a uda spațiul verde;
• Reduc eroziunea solului și riscul de alunecări de teren;
• Absorb zgomotul, praful și căldura;
• Protejează împotriva cancerului cauzat de razele ultraviolete;
• Transformă zonele urbane din punct de vedere estetic;
• Cresc valoarea proprietăților imobiliare;
• Modelează microclimatul și contribuie la creștere sănătății populației și a nivelului de integrare socială (reduc costurile asociate cu astmul sau alte boli cauzate de poluare, creează condiții pentru relaxare, practicarea mișcării în aer liber care duc la reducerea stresului, devin locuri de socializare și întâlnire, etc).

La Silk District am acordat o atenție deosebită spațiilor verzi și am creat prima pădure urbană din Iași.

Peste 40.000 m² din totalul de aproximativ 100.000 m² ai terenului sunt dedicați naturii, locurilor de joacă, aleilor și teraselor și vor cuprinde aproximativ 2 400 de arbori și o varietate de specii endemice și plante aclimatizate.

Spațiile verzi reprezintă o componentă esențială, fără de care am considerat că nu putem avea un proiect mixed-use de succes. Ne-am dorit ca prima pădurea urbană din Silk District să le ofere rezidenților o oază de liniște și relaxare, izolând totodată cartierul de zgomotul orașului și ferindu-l de poluare. Astfel, am organizat conceptul peisagistic al Silk District pe principii de sustenabilitate, rezultând un proiect de landscape unic ușor de întreținut și cu costuri de mentenanță reduse. Poți afla mai multe detalii despre cum a fost gândit proiectul peisagistic pe blogul nostru, aici.

Iar dacă vrei și tu să trăiești într-o comunitate care pune accent, atât pe grija față de natură, dar și pe calitatea spațiului locuit, ia legătura cu noi!

Ne găsești fie în online, fie la sediul nostru din Calea Chișinăului, nr. 22.