2 080 de ore, adică un sfert din numărul de ore dintr-un an le petrecem muncind.
Munca este o normalitate a zilelor noastre, iar de cele mai multe ori reușește să fie nu doar o sursă de a ne întreține financiar, ci și o sursă de satisfacție personală, conexiune cu ceilalți și împlinire profesională. Petrecem atât de mult timp din fiecare zi lucrând încât ceea ce facem și oamenii alături de care ne desfășurăm activitatea devin parte din cine suntem. Prin urmare, nu e de mirare că locul de muncă, spațiul fizic în care lucrăm, a devenit atât de important pentru angajați. Aparent, organizarea spațiului de lucru într-o manieră eficientă (compartimentare, spațiu, existența zonelor de relaxare și socializare, lumină naturală din belșug, designul modern, etc) combinat cu o atmosferă plăcută de lucru contribuie la creșterea productivității, ajută la retenția angajaților și creează o stare de bine generală care motivează angajații să fie activi și implicați în organizație. Aceste aspecte au fost adesea cercetate mai ales în cazul celor care lucrează în clădiri de birouri.
Cum au evoluat clădirile de birouri de-a lungul timpului?
Astăzi, mulți oameni lucrează în clădiri de birouri moderne peste tot în lume, iar cererea de spații de birouri bine echipate care să asigure atât condiții tehnice de lucru, cât și spații de conexiune, socializare și relaxare cu colegii este în creștere, pe măsură ce angajații încep să se întoarcă la birou (sau cel puțin la un program de lucru hibrid) odată cu îmbunătățirea situației pandemice.
Dar lucrurile nu au stat mereu așa.
În trecut, viața la birou nu era nici pe departe la fel de armonios organizată, iar normele de siguranță și protecție a angajaților erau cu siguranță…mult mai relaxate.
Se pare că prima menționare a cuvântului “birou” a apărut undeva prin secolul al XIV-lea, deși unii vorbesc de “un fel de birouri” încă din epoca romanilor, cu atât mai mult cu cât originea cuvântului vine din latinescul officium, care nu însemna propriu-zis un spațiu de lucru, ci se referea la un grup de oameni care ocupau anumite funcții formale. De-a lungul secolelor, oamenii au început să se adune și să lucreze împreună fie în contextul formelor timpurii de guvernământ, fie în domeniile traducerilor și transcrierilor de cărți, respectiv odată cu dezvoltarea comerțului și a altor industrii. Însă, abia în secolele XVIII-XIX au început să fie construite clădiri cu scopul de a deveni spații comune de lucru. De exemplu, unele dintre primele clădiri de birouri menționate în diferite surse sunt Old Admirality Building (1905) din Londra, sediul administrativ al marinei regale britanice la vremea respectivă sau Larkin Administration Building (1906). Dezvoltarea industriei în secolul al XX-lea a dus la o explozie a spațiilor de lucru comune, indiferent că era necesare muncii administrative sau în organizarea fabricilor. În ceea ce privește spațiile destinate muncii de birou, o caracteristică comună clădirilor din ziua de astăzi este combinația dintre tavane și ferestre înalte.
Însă asemănările se cam opresc aici.
Deși ideea de open-space a fost adusă din fabrici în clădirile de birouri și reprezintă și astăzi un aspect central al clădirilor de birouri, de-a lungul timpului a suferit câteva modificări. De exemplu, birourile moderne din anii ’60, ani dominați de industriile creative, au modificat open-space-ul în cunoscutele birouri de tip “cuburi” din filmele americane. După mulți ani în care teoreticienii clasici ai muncii (precum F.W. Taylor în cazul muncii în fabrici) au susținut că oamenii trebuie să lucreze într-un spațiu deschis, urmăriți de manageri din birourile lor, anii ’60 au adus în prim-plan necesitatea de a lucru fără distrageri, într-un spațiu ferit de privirile celorlalți mai ales atunci când era vorba despre gestionarea aspectelor confidențiale ale muncii, iar “cuburile” s-au păstrat preponderent de-a lungul următoarelor decenii.
Anii ’90 au readus open-space-ul, dar imaginile din acea perioadă nu arată nici pe departe precum birourile noastre, ci arată niste birouri înghesuite, pline de teancuri de foi și computere uriașe în comparație cu laptopurile subțiri pe care suntem obișnuiți să le vedem pe birourile colegilor noștri, un mediu de lucru care nu pare să fie cel cool pe care îl căutăm noi astăzi. Tot în acea perioadă a fost testată și ideea de “virtual officing”, unde virtual nu însemna lucrul online, ci se referea la posibilitatea de a lucra din orice colț al clădirii, fără un birou alocat, o formă inițială a felului în care astăzi, în unele companii, angajații pot lucra din diferite spații de lucru, gândite de designeri de interior. Însă, odată cu dezvoltarea tehnologiei, birourile au început să capete tot mai mult aspectul celor în care lucrăm și noi.
De exemplu, în perioada anilor 1990 – 2000, când tranziția către computere nu era încă definitivată, necesitatea de a lucra atât la un computer, dar și cu numeroase dosare și documente în format fizic a dus la o creștere a numărului de scaune ergonomice, care le permiteau angajaților să se “plimbe” dintr-o parte în alta cu mai multă ușurință. Mulțumită lor, și noi avem astăzi scaune ergonomice care să ne protejeze de durerile de spate 😅Abia ultimii 20 de ani au fost game-changer pentru felul în care arată clădirile de birouri și munca la birou așa cum le știm astăzi. Începând cu anii 2000 putem observa un interes crescut pentru aspectul estetic al spațiului de lucru, diferite stiluri de design interior impunându-se în funcție de specificul companiei. Unul dintre cele mai des întâlnit stiluri a fost cel industrial – întâlnit în ultimii ani mai ales în companiile IT din România: pereți din beton, țevi la vedere, mult negru într-un spațiu deschis care invite la creativitate și comunicare.
Principalele stiluri de design al spațiilor de birouri
Designul biroului modern nu poate începe decât cu amintitul Taylorism, cu accentul său pe maximizarea spațiului (a resurselor și a rezultatelor), în care angajații, lucrând în open-space și supravegheați de managerii lor din birouri închise, sunt văzuți mai degrabă ca niște mașini fără emoții și nevoi, motivate doar de stabilitatea locului de muncă și de recompensa financiară.
Tipul de design Bürolandschaft, inițiat de frații Eberhard și Wolfgang Schnelle în anii ’50, a scos managerii din birouri, încurajând colaborarea și prioritizând sălile de ședințe și spațiile comune de lucru, un stil pe care îl întâlnim și astăzi destul de des în cadrul corporațiilor.
Totuși, inconvenientele acestui tip de organizare în ceea ce privește gălăgia, senzația de haos și lipsa de intimitate, a dus la organizarea birourilor în “cuburi”. Unul dintre “fondatorii” acestui tip de design al spațiului de lucru este considerat a fi Robert Propst, un profesor de artă care a patentat “Action Office”.
Organizarea angajaților în cuburi a dus la un sentiment de izolare, ceea ce a deschis drumul “birourilor digitale”, în care lucrăm mulți dintre noi. Acestea au păstrat spațiul deschis, amestecarea managerilor cu angajații în funcții de execuție, dar au început să pună accent pe nevoile angajaților, pe starea lor de bine și pe crearea oportunităților de conectare, socializare și relaxare.
Cum arată viitorul clădirilor de birouri?
Specialiști spun că birourile viitorului vor fi comode, moderne, lipsite de rigoare și formalitate. De exemplu, arhitectul Norman Foster spune că pentru noile generații de angajați cel mai mult vor conta facilitățile, lumina naturală, spațiile verzi sau în aer liber care să le permită un stil de a lucra mai relaxat. În plus, aceștia se vor ghida după principii de sustenabilitate atunci când își vor alege locurile unde vor vrea să muncească.
Această viziune a specialiștilor asupra viitorului nu poate decât să ne bucure având în vedere faptul că felul în care am gândit birourile Silk District înglobează aceste caracteristici ale birourilor viitorului.
Am gândit nu doar numeroase facilități de shopping, sportive sau de petrecere a pauzelor și a timpului liber alături de colegi și prieteni (de exemplu, cei care vor lucre în Silk District vor avea la dispoziție 40 000 mp de spații verzi și de promenadă și 10 800 mp de spații comerciale), dar și parcări suficiente, băi spațioase, dușuri și vestiare, spații de lucru generoase, cu multă lumină naturală datorită tavanelor și ferestrelor înalte.
În plus, clădirile de birouri Silk District sunt proiectate după standardele BREEAM Outstanding, cel mai înalt calificativ care poate fi acordat unei clădiri în urma evaluării parametrilor de sustenabilitate și după standardele nZEB (Nearly Zero Energy Buildings).
Ne alăturăm astfel celor care văd un viitor dinamic, în continuă schimbare, 100% adaptat cerințelor vieții moderne, dar fără să neglijăm importanța individului și a stării sale de bine, alături de protejarea mediului înconjurător. Astfel încât să putem să ne bucurăm de viitor.
Dacă vrei și tu să faci parte dintr-o comunitate unită și să contribui la un viitor mai verde, ne găsești fie în online, fie la sediul nostru din Calea Chișinăului, nr. 22.
Ia legătura cu noi pentru mai multe detalii https://silkdistrict.ro/contact/.